Am citit: Dezamăgiri cinematografice

Am mai zis eu pe aici că dacă am apucat să citesc cartea înainte să văd filmul, imaginația mea nu prea se mai pupă cu alegerile regizorale sau cine o avea ultimul cuvânt de spus când se fac castingurile. Dar, ce să vezi surpriză în capul meu, care n-are legătură cu nicio carte, când am văzut alegerea lui Daniel Craig în rolul lui James Bond. Lucru care a dus la mare dezamăgire pentru că eu eram mare fană a lui Pierce Brosnan în acest rol. Și alegerea făcută mi s-a părut extrem de neinspirată. Atât de neinspirată că încă aștept cu mare nerăbdare schimbarea personajului. Poate cine știe, îmi sunt ascultate rugile și îl aleg pe Jason Statham, un Bond veritabil.  Nu il consider pe Daniel Craig un actor slab, sub nicio formă, doar nepotrivit pentru rolul lui Bond și mai ales succesor al lui Brosnan. Pe Daniel Craig l-am văzut recent în Knives Out și mi-a plăcut foarte mult, îl recomand.

Din ciclul cartea bate filmul:

Daaa Fifty Shades of Grey, catastrofal film din punct de vedere actoricesc și aș îndrăzni să spun că nu numai. Chimia lipsă dintre actorii principali este mai celebră decât filmul în sine (scuzați pleonasmul). De fapt, cred că filmul este celebru în primul rând pentru că are în spate o carte extrem de vândută și în al doilea rând, această nepotrivire dintre actori. Cred că aș fi putut trece peste acest impediment, și peste faptul că au făcut-o pe Anastasia proastă și nu naivă, și peste lipsa umorului, dar peste faptul că l-au greșit pe Christian Grey, peste asta nu am putut trece. Mă așteptam la un actor sigur pe el, care să emane testosteron de să spargă ecranul, șarmant, efectiv să mă dea pe spate de la prima privire. Dezamăgire de la trailer și continuare cu filmul. Dacă nu ați apucat să vedeți filmul și nu ați citit nici cartea și totuși insistați să le bifați pe ambele, musai mai întâi filmul și apoi cartea.

O să las aici și dezamăgirea Jocurile Foamei. Deși este un film bun, cu multe aprecieri și încasări la activ, mă așteptam totuși la altă dinamică. Acțiunea a fost în regulă, însă parcă jucată la jumătate de preț. Nu zic că așa a și fost, așa am simțit eu lucrurile, așa am perceput, cartea a avut o mare influență asupra mea, prin urmare viziunea regizorală a fost greu să se ridice la standardele din capul meu.

Oh, Ramona!

Este o altă ecranizare – după romanul lui Andrei Ciobanu, Suge-o, Ramona (o să scriu în curând și despre carte) – care m-a lăsat mască. Am zis că nu voi recunoaște niciodată cu voce tare că am văzut filmul ăsta. Și la cinematograf. Măi, cartea aia este o bomboană de stand up, iar filmul o monstruozitate grosolană. Mă așteptam la o mega super comedie românească, în limba română, cu cu glume piperate românești și câte o înjurătură pe ici pe colo. Mă pregăteam să asist la un stand up într-un film și când colo, m-am trezit la un film pentru adolscenți, în engleză, fără sare și fără piper. Cum să traduci în engleză panoplia noastră de glume deocheate? Ei cu ale lor și noi cu ale noastre. Prost, foarte prost. Ceva nu s-a legat acolo. Trailer-ul bunicel (eu în naivitatea mea am sperat ca doar trailer-ul să fie în engleză), dar acolo s-a oprit tot. Tot ce m-ar fi putut amuza la acest film, a fost prezentat în trailer.

The end.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *