De ziua ta mămico
În dar îți ofer inima…
Îmi răsună cântecul acesta în minte de când eram copil, îl cântam pentru mama an de an, acum mi-l cântă al meu copil pe repeat din martie și până hăt în decembrie și nu mă satur de el deși l-am auzit deja de milioane de ori.
Nu am cum să mă satur sau să mă plictisesc, doar mi-am dorit cu fiecare por al meu să fiu, să simt și să trăiesc acest sentiment al maternității.
Maternitatea mi-a adus extraordinar de multă împlinire. A adus și greu și luptă cu mine, depresie, oboseală, cearcăne, fire albe de păr, riduri, întrebări, încrâncenare. Dar, pe toate le aveam sau le făceam oricum la un moment dat, unele doar au venit mai repede.
Să fiu mama copilului meu mi-a adus redescoperire. A mea cu mine.
Am redescoperit feminitatea.
Am învățat să tac.
Am învățat să îmi mușc buza de jos și să îmi înghit cuvintele. Mai mult decât să tac.
Am aflat cum poate să îmi fiarbă creierul de nervi.
Am învățat să mă uit în ochii celuilalt.
Am învățat să dau jos din straturile de eu și să mă arăt vulnerabilă.
Am învățat să îmi recunosc greșelile și să îmi cer iertare.
Am învățat să iubesc și atunci când mă supăr.
Am învățat să iert. Să mă iert.
Am învățat să îmi accept părți din trecut.
Am învățat să plâng.
Am învățat să spun că îmi este greu.
Am învățat să cer.
Râd mai mult.
Dorm mai bine. Și mai întrerupt.
Mă bucur mai intens.
Mă emoționez mai ușor.
Pe toate le-am descoperit, redescoperit și învățat de când sunt mamă pentru că maternitatea m-a forțat să mă cunosc, să mă descopăr, să mă accept, să mă iubesc. Da, încă am de lucru și probabil voi avea încă o viață de acum înainte, însă categoric acum îmi este mai bine decât mi-a fost vreodată. Am învățat să mă plac.
Am trăit și înainte să am copil, am călătorit mult, am văzut lumea, am construit alături de omul pe care am ales să îl iubesc. Am crescut. Și tare multe am învățat și atunci. Însă maternitatea m-a ajutat să mă văd pe mine într-o altă lumină și să accept ceea ce nu pot schimba. Nu pot schimba trecutul. Nu pot schimba viața, dar mă pot adapta și pot accepta ceea ce primesc.
Nu știu dacă ajungeam sau cât de repede ajungeam în punctul și în nevoia de mă descoperi dacă nu eram mamă. Acesta este aspectul pe care i-l datorez copilului. Din dorința de a face bine, am început să fac bine cu mine și pentru mine.
Pentru că a fi mamă mi-a dat sensul de a fi eu, de a fi femeie. Și încă învăț să fiu femeie. Chiar dacă m-am născut cu uter și ovare, am învățat devreme să fiu bărbată și nu am știut să fiu femeie. Acum învăț. Și este un dar de preț pentru mine de care încerc să am grijă.
Astăzi femeilor care sunt mame le doresc să poarte iubire fără margini pentru cei pe care îi au alături.
Astăzi femeilor care sunt fiice le doresc să aibă iubire fără margini pentru trecutul lor.
Astăzi femeilor care sunt surori le doresc să simtă iubire pentru că nu sunt singure pe Pământ.
Astăzi femeilor care sunt soții le doresc să redescopere fluturii iubirii de început.
Astăzi femeilor de doresc să fie femei, să se simtă femei, să respire a femei și să se bucure că sunt femei.
Dragi surori în ale vieții să vă simțiți iubite exact așa cum meritați de altfel să fiți și să nu uitați că sunteți nucleul vieții.
Text scris de Iulia Dumitrescu.