După câteva mai multe ore din câteva zile în care m-am bălăcit la propriu în apă caldă și m-am topit literalmente în saună, am observat că nu mi se mai face așa repede frig. Că pielea-mi este mai caldă și că deși sunt subțire îmbrăcată și stau mai mult pe afară la 1-2 grade, nu îmi clănțăne dinții de frig.
Cu sauna ce-i drept a fost mai greu, nu mai intrasem de multă vreme în saună și aveam impresia că respiram flăcări. Mi se încinseseră ochelarii pe nas (da, da, eu intru ochelarii în saună, în piscină, în mare, pe munte, oriunde) și aveam impresia că iau foc. Nici nu am rezistat mult, dar totuși cred că mă obișnuiesc dacă mai testez.
Acum, sper ca această căldură să mă țină și când mă întorc acasă la 19 grade și că o să pot să stau vitejește în tricou fără să am impresia că fac țurțuri. Vă țin la curent cu știrile ca să știți dacă vă apucați să construiți o saună în apartamente și să nu mai aveți pretenția să vă dea Nicușor căldură.
Or ști și finlandezii ăia ce știu de au saune peste tot, în blocuri, în case, or fi și pe străzi, nu știu că încă nu am ajuns în Finlanda. La cât de frig este la ei, par destul de obișnuiți cu vremea, o fi de la saună.
În altă ordine de idei vă spun că am fost pentru prima oară la piscinele termale din Căciulata-Călimănești. Mi-a plăcut foarte mult senzația când am stat în apă foarte caldă afară în aer liber deși în mod normal n-aș fi stat în luna decembrie în costum de baie. Mi-a plăcut să mă fierb la foc mic în timp ce mă uit la dealuri și stânci. Dacă ar fi fost zăpadă cred că priveliștea ar fi meritat mai mulți bani decât costă în mod normal.
Nu înțeleg, efectiv nu înțeleg de ce zona aceasta cu un imens potențial turistic este atât de moartă. Nu înțeleg de ce trăim cu impresia că doar dacă suntem bătrâni sau bolnavi putem merge la piscine cu ape termale. Zonele acestea cu centre de tratament au și piscine pentru divertisment, cât și aqua parcuri, adică mai multe piscine. Și sunt și accesibile ca prețuri. Nu contest Therme, însă prețurile din Călimănești nu se compară în niciun fel cu celebra piscină din Balotești. Ce-i drept nici ca ambient nu se compară, însă uneori beneficiile nu țin de ambient. Din punctul meu de vedere ar trebui să fie o zonă care abundă de turiști. Însă nu este. Este chiar o zonă foarte tristă, cu foarte puține localuri deschise, nu cu foarte puține localuri. Că de mâncat ar fi unde, însă nu sunt deschise. Iar lipsurile nu se opresc aici, evident. Nici nu are rost să le mai enumăr că le știm toți, le vedem în drumul nostru spre Sibiu sau spe Nădlac sau spre orice altă destinație care ne forțează să trecem prin zona Căciulata-Călimănești-Cozia. O zonă tristă tare. Nu singura din țară, însă aici m-am nimerit eu acum.
Puteți să rămâneți așa piscinelor sau puteți să vă modernizați, eu vă mai vizitez să știți.
Text scris de Iulia Dumitrescu.