Toată lumea vorbește despre copilul interior. Pare un subiect supra-discutat. Însă el există, copilul zic. Copilul interior înseamnă toate dezamăgirile, toate neîmplinirile, toate neplăcerile copilăriei, mai ales ale celei timpurii. Toate sunt acolo în interiorul nostru și nerezolvate nu fac altceva decât să scoată ghearele din când în când. Copilul interior mai duce cu sine și bucuriile și împlinirile din copilărie și pe care caută să le retrăiască în viața de adult. De aceea căutăm constant mâncarea aceea pe care doar și doar bunica cu mâinile ei știa să o facă, acel gust pe care nu îl mai regăsim nicăieri și pe care nimeni nu îl poate reproduce. Toate sunt amintirile micului copil care sălășluiește în noi și pe care este bine să nu îl ignorăm. De fapt este musai să îi oferim atenție pentru ca viața noastră să curgă cât mai lin.
Eu de când sunt mamă, fac o mulțime de lucruri pentru copil și în numele copilului. Merg cu plăcere la cinematograf să văd filmele pentru copii, caut în vacanțe activități care să distreze și copilul, dar de care mă bucur grozav. Merg la zoo ca în copilărie cu aceeași curiozitate, chiar dacă în ultimii 5 ani am mers de mai bine de 5 ori doar la un singur zoo. Toate sunt pentru copilul pe care îl țin de mână. Realitatea este că de fapt eu bucur copilul meu interior, faptul că se bucură și copilul meu mic, este chiar un bonus.
Trăiesc în copilăria copilului meu ceea ce nu am trăit în propria-mi copilărie. Pentru că alte vremuri, alte posibilități, alte lipsuri. Nu toate nu au fost pentru că trăiam greu și eram săraci, multe nu au fost pentru că nu existau ca posibilități. Acum de câte ori am ocazia să îi ofer ceva copilul interior, o fac conștientă că este pentru micuța mea cu părul creț care la vârsta aceea ar fi clocotit de entuziasm.
Așa că astăzi m-am jucat cu nisip. Nu am construit castele pentru că nu știu și nu-s pricepută la construcții, dar sunt pricepută la a a căuta cu mâinile în nisip scoici și pietre frumoase. Sunt expertă la făcut gropi în căutarea nisipului umed și modelabil. Mă pricep de minune să mă murdăresc, exact așa cum făceam când eram mică cu praful nisipos de la câmpul cu porumb și îmi imaginam că sunt pe plajă. Zeci de ani mai târziu nu mai este nevoie să mă imaginez pe nicio plajă, sunt pe plajă împreună cu copilul interior și cu copilul mic de lângă mine.
Rămâneți alături de mine pentru mai multe experiențe cu copilul meu interior.
Faceți ceva pentru copilul din voi, orice vă bucură sufletul și vă gâdilă amintirile alea bune.
Text scris de Iulia Dumitrescu.