În ultimii ani mă tot ia prin surprindere ora aceasta care se schimbă, fie cea de vară, fie cea de iarnă. Nu doar că mă surprinde de nu știu niciodată când se va întâmplă, aflu de fiecare după ce schimbarea s-a produs. E ok, nu e ca și cum dacă aș ști înainte aș putea să schimb ceva. Adică să nu mai schimb ora, ar fi o variantă, dar cum?
Dar, parcă niciodată n-am fost mai surprinsă ca la schimbarea aceasta, ultima avută. Ei ultima, ce visez eu aici, cea mai recentă. Nu mă pot trezi dimineața, prind greu energie, trag de mine să mă dau jos din pat. Când deschid ochii am impresia că abia am dormit câteva ore, când mă uit la ceas sunt uimită de cât de târziu este. Aș sta cu pătura până sub bărbie și cu geamul deschis să intre aer rece în timp ce eu mă lăfăi în tot patul. Doar doar visez și eu.
Până mă reglez mă simt lipsită de energie și asta la fiecare schimbare de oră, parcă sunt în altă țară cu diferență de fus orar și eu nu sunt totuși în vacanță. Da, în vacanțe nu sunt așa afectată. Nu am fost în țări cu diferență de fus orar mai mare de două ore, însă treaba aceasta nu m-a afectat nicicum. Poate unde creierul meu știe că este pe modul de relaxare totală, fără presiune, fără timp, fără taskuri.
Era o discuție la nivel european să se renunțe la schimbarea orei, oricare dintre ele, deja nu mai contează, important pentru mine este să nu mai fie nicio schimbare de nicio oră, să se decidă la una și să rămână la ea. La nivel de discuție a rămas pentru că orele acestea tot se schimbă. Până atunci mai iau niște miere, cică dă energie și aștept și eu să simt că îmi începe ziua mai devreme de ora doisprezece.
În tot cazul, ori eu am îmbătrânit și nu mai fac față schimbărilor, schimbări care m-au debusolat oricum tot timpul, doar că acum le simt mai intens. Ori eu am îmbătrânit și devin o babă morocănoasă. Ciudat, tare ciudat.
Ce faceți ca să nu fiți afectați de trecerea la ora de vară?
Articol scris de Iulia Dumitrescu.