De unde vina frica pentru păr? De ce ne deranjează când copilul își ține părul pe față?

De când sunt mamă am luptat cu multe methne înrădăcinate adânc în psihicul nostru colectiv. Unora le-am declarat război fățiș, pe altele le-am ignorat fiind prea obosită să mai explic, intervin, arăt, dau exemple.

Deși am zis de atât de multe ori că nu este treaba mea să educ oameni mari, tot de atât de multe ori uit și mă lansez în explicații. Că doar eu dețin adevărul suprem, pentru că știu, că am citit în cărți și dacă eu am putut schimba, înseamnă că toți pot, trebuie doar să încerce puțin. Doar că nu-i așa și pare a fi o lecție care îmi intră greu în cap. Cică îs oleacă și intelginetă. Aham!

De când e copilul la mine-n viață l-am lăsat să-și gestioneze podoaba capilară. A vrut păr lung, lung a fost. A vrut breton, breton s-a făcut. A vrut tunsoarea aia, aia a fost. Nu-i place părul prins și îi place cu pletele în vânt, este în regulă că și mie îmi place să mi-l țin desfăcut. De fapt îmi plăcea și când eram mică, dar mama mă obliga să îl am mereu prins, dar mie îmi plăcea să îmi simt părul că îmi încadrează fața.

Tot de când este copilul în viața mea aud constant că trebuie să aibă părul prins, bretonul îi intră în ochi, părul îi intră-n ciorbă, că părul lung se ține în elastic, că fața trebuie să fie liberă, că de ce am decis să îi fac breton, de parcă copilul e prea cretin pentru a-și dori lucruri.

De unde oare teama aceasta pentru păr? E deja clar că părul nu strică vederea așa cum se vehicula pe vremuri, ochiul se adaptează. Și oricum atârnă peste ploape câte șuvițe de păr, nu o placă betonată de să nu mai vezi nimic. Și totuși există această frică de păr.

Părul care în unele culturi este tratat regește, nu se taie, se afumă, are anumite semnificații, la noi este ceva de speriat.

Probabil că tot din trecutul ăsta care nu ne dă pace ni se trage. Pare că ce a existat de dinainte de comunism a fost șters cu buretele din memoria colectivă și a rămas tot haosul creat de perioada comunistă. Că acolo trebuia să ai cordeluță pe cap, să șezi frumos, să ți se vadă fața, să faci impresie bună, aparențe cum ar veni. Acum aparențele sunt pe FB, atunci erau live.

Nu vă imaginați că mă iau iar de vârstinci cu gândirea lor învechită și neadaptabilă, am întâlnit mulți oameni tineri care încă trăiesc în aceleași concepții.

Na, că eram gata să închei fără să menționez diferențele dintre băieți și fete. Ați observat că băieții trebuie tunși pentru că altfel le este cald cu părul lung, pe când fetelor nu le este cald cu părul până la șale? Important este să fie strâns legat în coadă. Băieții au scalpul mai sensibil și li se face cald mai repede? Poate că de aia îi și părăsește părul la maturitate, numai zic.

Dacă ne este atât de frică de păr că ne orbește, oare ce alte frici mai avem că propriul corp ne vrea răul?

Cele mai paroase animale din lume

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *