Cum a picat ea cartea aceasta în mâinile mele fix și exact în perioada în care eu citesc destul de tematic treburi ce țin de univers și de tărâmul magic. Și ce este și mai curios este că totuși acest roman este unul beletristic. Și tot se leagă cu cele ce ține de magie. Curios tare.
Biblioteca de la miezul nopții este o carte captivantă, nu plictisește, pe mine cel puțin nu m-a plictisit, extraordinar de creativă, am admirat cu toată ființa mea autorul care a livrat un produs atât de bun.
O să dau din casă așa pe scurt: o doamnă decedează sau semi-decedează și i se dă șansa să probeze mai multe vieți, posibile universuri paralele ca să decidă în care se simte cel mai bine și care este universul care i se potrivește ținând cont că în viața sa originală era tare dezamăgită. Și aici vine frumusețea acestei cărți, autorul a reușit să prezinte în capitole scurte mai multe vieți paralele, mai multe universuri, mai multe posibilități ale aceleiași persoane. Mână de aur Matt Haig vă spun!
Și am stat eu așa ș-am cugetat în timp ce mă uitam cum pâlpâia un foc și eu ședeam pe-o blană de oaie, măi dar cum ar fi? Cum ar fi să ai posibilitatea chiar așa să alegi alt drum, ăla care îți convine ție. Deși pare dificil să te insinuezi într-o viață deja formată pentru că ești tu și nu prea, ai alte decizii luate, alți prieteni, cunoști alți oameni și ție îți lipsesc piese esențiale din informații. Dar chiar și așa. Cum ar fi să ai ocazia să te duci pe alt drum? Cum ar fi viața mea dacă la 19 ani aș fi mers la Facultatea de Drept și nu la Jurnalism Relații Publice și Publicitate? Acum aș fi fost într-o sală de judecată în loc să stau să bat la tastatură?
Cum ar fi viața mea dacă aș fi bătut cu pumnul în masă acum hăt ani când lucram la Curierul Național și aș fi zis colegului reporter că este idiot chiar dacă are experiență de muncă, nu este profesionist și nu m-aș fi dat înapoi cu coada între picioare, ba chiar fugind de greul care îmi apăruse în față? Acum aș fi fost un jurnalist mediocru sau de succes în loc să bat la tastatură pe un blog anonim?
Nu m-am gânsit prea mult la aceste persepctive, în realitate nu pot schimba trecutul și dacă aș putea aș alege să nu o fac. Deși au fost multe dăți în care mi-a fost greu și am fost rătăcită pe drumul acesta al vieții, îmi place unde sunt acum. Plus că în această perioadă a vieții mele încerc să trăiesc mult mai mult în prezent și spre deloc în trecut și prea puțin în viitor. Am zis că încerc, nu și că reușesc cu succes. Prin urmare nu mă întorc în trecut și nu mă întreb ce ar fi dacă și cum ar fi fost dacă. M-aș lăsa să alunec pe o pantă mult prea alunecoasă fără să știu dacă drumul înapoi îmi mai este la îndemână.
În plus, undeva de pe la jumătatea cărții am intuit corect cam care este viața pe care și-o alege în final și personajul din carte. Și m-am bucurat că a ales să îndrepte lucrurile în propria-i viață decât să fugă de ea.
Tu în ce viață ai fi vrut să trăiești?
