Mi-am dat seama că rosteam rugile greșit

În ultimii ani, dar mai ales și mai ales de iarna trecută mă tot rog.

 Te rog Universule, dă să am apă caldă să mă mai spăl și eu ca lumea și nu doar să mă înmoi oleacă în apa aia încălzită pe aragaz.

Dă Doamne să vină căldura în calorifere că anunță ăștia în fiecare an geruri mari de prin ianuarie și n-aș vrea să fac țurțuri stând în casă.

Dă, dă, te rog, te rog și tot așa.

Mi-am dat seama că Doamne are treburi mai importante decât căldura mea din calorifer și că Universul se ocupă cu altfel de cereri.

Acum sunt puțin răuță, dar doar așa de amorul artei că sezonul trecut iernatic, din luna februarie am avut și căldură în calorifere și apă caldă la robinet. Ce bine că se încălzise și afară de ajunsesem să sărim de 24 de grade în casă. Știu, nici așa n-a fost bine. Tare nemulțumit românul ăsta, cine să îl mai înțeleagă.

Zilele acestea când în sfârșit am simțit și eu că este toamnă, când afară a fost cald și plăcut exact așa cum este toamna, cu frunze atât de colorate ce îmi bucură ochii, când nu mai scade temperatura la 18 grade doar pentru că am deschis două geamuri, când am 21 de grade în termometru fără nicio ajustare din partea mea, mi-am dat seama că m-am rugat greșit.

Dă Doamne să nu vină geruri mari și nici troiene de netrecut, să fie afară ca acum, cu zile calde și însorite, să devină tricoul uniforma mea de zi cu zi ca să am cald și în casă. Lasă Doamne, nu te ocupa și de apă că mai scot niște oale pe balcon să se încălzească de la soarele acesta cald și darnic. Și nu îți face griji dacă de la ruga mea se topește de tot calota glaciară, am auzit că se iau măsuri anti-poluare.

Mulțumesc!

silhouette of person riding skateboard during sunset
Photo by Liam Bolduc on Pexels.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *