N-am avut eu niciun dialog cu niciun jandarm, mai ales că eu mă cam blochez prin preajma ăstora cu epoleți sau cu uniformă specifică funcției, încă nu am afltat de unde mi se trage, cert e că încerc să mă țin la distanță de ei. Însă eram prin preajmă, mai exact prin tramvaiul 41 când am asitat la un dialog între vatman și soferul din mașina cu număr de înmatriculare MAI și pe care scria mare să se vadă din sectorul 1 că este mașina jandarmeriei. A fost ceva sublim, oamenii aceștia chiar știu să comunice. La un moment dat am simțin nevoia să scot dex-ul și să mai caut din cuvintele alea elevate pe care le rosteau de zici că citeau zilnic din ceva volum cu neologisme.
Glumesc!
În intersecția de la piața Moghioroș se tot lucrează, este traficul sugrumat acolo. Este o porțiune de drum unde din 2 benzi răsare brusc 1 și cu tramvaiul care face niște viraje demne de Valea Oltului, ce să mai, este acolo un care pe care. Vatmanul din tramvaiul în care eram eu s-a supărat foarte tare pe șoferul din mașina jandarmeriei care i-a tăiat fața pe linia de tramvai. Am să fac aici o paranteză și am să spun că șoferii care speră să câștige puțin timp atunci când taie fața tramvaielor sau autobuzelor nu se gândesc nicio clipă sau poate se gândesc dar nu le pasă că atunci când fac această manevră și forțează vehicolul celălalt să frâneze puternic, oamenii dinăuntru au toate șansele să se facă grămadă unii peste alții. Am închis paranteza.
Ei când s-a întâmplat treaba aceasta mai sus menționată, vatmanul l-a claxonat puternic și i-a făcut un semn cu mâna la cap care se traduce ceva de genul: băi ești nebun, ce faci? Din reacția vatmanului se pare că jandarmul l-a înjurat. Nimic nu l-a oprit pe vatman să iasă pe jumătate din tramvai și să îl certe pe jandarm, să îl tragă la răspundere pentru limbajul neadecvat, cum altfel dacă nu tot printr-o înjurătură? Jandarmul i-a răspuns scurt și concis: mă p*ș pe tine bă!
Aici s-a încheiat dialogul semi-doct dintre vatman și jandarm.
Sub nicio formă jandarmul nu ar fi recunoscut că ar fi greșit, nu și-ar fi cerut scuze și sunt convinsă că lucrurile s-ar fi reglat imediat. Dar nu, noi suntem saci cu pulbere, gata tot timpul să explodăm, parcă abia așteptăm momentul și motivul să vărsăm veninul pe care îl acumulăm.
Că doar este bine știut că în toate instituțiile statului și în școli avem consiliere pedagogică și consiliere psihologică și știm cum să ne comportăm în situații stresante. Iar la noi totul se începe, continuă sau termină cu o pwlă pe buze. Să ne umplem frigiderul unii altora este mai mult decât sport național. Da, mai bine înjuri decât să spargi un cap, corect, însă în momentul în care îți verși furia pe cineva este foarte posibil ca mai degrabă să îți amplifice nervozitatea decât să te calmeze. Așa am mai citit eu prin cărți, nu înseamnă că am și dreptate.
