Eliberarea furiei agresiv nu este mereu cea mai bună soluție

Furia este un subiect care m-a interesat îndeaproape de multă vreme, cam de când am conștientizat că o am.

Am avut multe momente în care m-am lăsat copleșită de furie exact așa cum descriu unii dintre cei care spun că au comis diverse fapte (grave) într-o fracțiune de secundă când li s-a întunecat imaginea și nu și-au dat seama ce s-a întâmplat. Ei bine, aceasta este furia. Sau măcar o latură a ei.

Ultima dată când am lăsat furia să pună stăpânire pe mine eram însărcinată destul de la început iar o situație de la locul de muncă m-a adus în stadiul acela în care am văzut negru. A fost ultima oară în care am mai permis furiei să mă acapereze și ultima oară în care am mai lăsat să îmi pese atât de mult încât să îmi fac rău. Pentru că da, eu am permis să ajung în acel punct.

Am descoperit citind Intelgența emoțională cât de benefic este pentru organism, pentru minte, pentru creierul reptilian să te eliberezi de furie. Sau și mai bine să deturnezi emoțiile în sens pozitiv.

Daniel Goleman vorbește despre modalitatea de a aborda furia prin catharsis, adică a da frâu liber mâniei pentru a te simți mai bine odată eliberat. Deși este tentant să îți descarci furia pe cel care te enervează pentru că este eliberator, studiile spun că asta este mai mult aparent. Descărcarea frustrării peste cineva viu vine la pachet cu vina de după și mai ales cu rănirea celuilalt. Pentru că uneori cel care te rănește este foarte probabil să nu fie conștient de acest aspect.

Mai funcționează să îți descarci furia în mod activ pe o pernă imaginându-ți acolo chipul celui pe care l-ai lăsat să te aducă în starea respectivă (asta funcționează bine și la copii ca alternativă de descărcare), să ai un loc în care să te poți da cu capul sau să dai cu pumnul, dar se lasă cu leziuni și în final ajungi să înlocuiești o durere emoțională cu una fizică. Sau poți pur și simplu să deturnezi această furie astfel încât să nu mai dea pe dinafară.

Goleman spune că exercițiile de respirat ajută întotdeauna. Nu este necesar să numari până la 100 de fiecare dată ca să fii sigur că nu zboară cineva pe geam. Este suficient să îți amintești să insipiri profund în diafragmă, să ții aerul acolo câteva secunde și apoi să îl eliberezi lent pentru a ajuta cortizolul din organism să se risipească.

Doar prin exercițiu repetat ajungi să îți amintești în situații critice să și respiri. De fapt noi acționăm exact invers în momentul critic: uităm să respirăm, lucru ce îl ajută pe creierul reptilian (adică elefantul cum știm de la mind architect) să preia controlul, ceea ce nu este bine, pentru că acest elefant este arhaic și acționează ca atare. Respiratul profund, în diafragmă ajută creierul reptilian să se liniștească și pe tine să vezi lucrurile mai clar.

Spor la respirat și la amintit de respirat.

woman doing yoga inside a room
Photo by Valeria Ushakova on Pexels.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *