Am citit: Ce le spunem copiilor și adolescenților despre sex – Meg Hickling

Da chiar așa, am citit o carte cu un subiect atât de delicat în țara noastră, ca să nu zic de-a dreptul tabuu. Să vorbești despre educație sexuală în societatea în care părinții se opun introducerii în școli a unor astfel de cursuri este prea mult de suportat pentru mulți dintre semenii noștri.

Generația mea a fost crescută fără prea multe explicații pentru că nici părinții noștri nu știau ce să ne spună, nici ei nu au fost educați din punct de vedere sexual, școala nu i-a ajutat, medicii nici atât. De altfel medicii încă sunt jenați, mulți dintre ei, să discute deschis aspecte despre sănătatea sexuală. Un singur medic ginecolog m-a întrebat de-a lungul timpului ce metode de contracepție folosesc. Cu niciun medic nu am discutat despre orgasm sau suspiciuni de boli venerice. Mă amuză când tot văd sau aud pe diverse căi media, medici atât de dezamăgiți că oamenii preferă Sf Google în loc să le ceară părerea de experți, însă atitudinea celor care se ocupă de ramura aparatului reproducător de multe ori lasă de dorit. Cu toate acestea pentru o informare corectă astfel încât să putem oferi la rândul nostru ceva calitativ copiilor este de preferat să întrebăm medicul care va fi nevoit să ne lămurească, asta în speranța că nu dați peste unul super plictisit sau scârbit de timpul pe care i-l ocupați.

Foarte utile sunt și cărțile cu tema educației sexuale. Nu e musai să luați de bună tot ce scrie acolo, unele informații nu se pretează pe societatea noastră, însă tot cred că putem depăși stadiul moțului și al floricicăi și putem pronunța penis și vulvă, testicole și vagin fără să ne adunăm fața de pe jos.

Mi se pare foarte interesant că în această carte se tratează un subiect extrem de actual și de vechi în egală măsură: abuzul sexual. Autoarea menționează că acei copii care sunt crescuți în inocență și naivitate cum susțin părinții lor și nu le oferă informații de sănătate a întregului organsim, sunt cei care nu pot impune limite și cei mai predispuși abuzurilor sexuale.

Este foarte utilă cartea pentru cei care nu cunosc la rândul lor prea multe informații, ori corecte pentru că aduce lămuriri în toate aspectele care duc la o educație corectă, de la menstruație la boli venerice, la cum este corect să decurgă un examen medical atât pentru fete cât și pentru băieți. De ce este importantă autoexaminarea și cât de util este să le oferim copiilor informații absolut corecte pentru a crețte generații sănătoase și informate.

Și da cred că este absolut necesar să trecem peste jena noastră și să pronunțăm cuvinte cu care nu am fost obișnuiți. Pe de altă parte mulți nu au nicio problemă să înjure în fața copilului însă au mare problemă să îi explice ce este acela ciclu menstrual. Am cunoscut mame care nu le spuseseră de ciclu fetelor lor nici la vârsta de nouă ani când aveau toate șansele ca fetele să înceapă să aibă ciclu. Nu erau pregătite. Mamele.

În carte autoarea spune că informații trebuie să oferim de cnd copilul începe să vorbească și îl punem să recunoască diverse părți ale propriului corp și sunt de acord cu lucrul acesta. Așa cum știe unde îi sunt ochii, unde îi este nasul să știe și unde îi este penisul că doar pipi nu face pe nas.

Eu am citit cartea aceasta pentru a avea o idee despre complexitatea informațiilor pe care trebuie să le ofer la vârsta copilului meu, îmi făceam griji să nu ofer prea multe și să nu fie copilul pregătit. Este ok, am aflat că am oferit chiar prea puține deși din punctul meu de vedere am spus despre o groază de lucruri.

Vă doresc curaj să depășiți jena dacă o aveți, iar dacă nu cu atât mai bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *