Proaspete și fierbinți, însă ușor răsuflate.

A fost demis Vlad Voiculescu. Îmi plăcea de el. L-am văzut acum foarte mulți ani când nu avea treabă cu politica în mai multe interviuri și îmi lăsase o impresie bună. Apoi ca minstru în guvernul tehnocrat nu a apucat să facă mare lucru, însă atunci parcă a lăsat o impresie mai bună decât acum. Pandemia asta cred că l-a surescitat mai mult decât putea duce.

Nu știu dacă greșesc, însă a părut că a fost înconjurat de oameni extrem de nepregătiți pentru că el a părut de multe ori nepregătit și luat prin susprindere în interviurile date jurnaliștilor. Multe lipsuri, multe lacune, multe spații. Comunicare multă cu minus, adică lipsă. Ori comunicarea este ceva din care mai știu și eu una alta. Suficient cât să știu că o comunicare deficitară a pus pe butuci afaceri întregi, a periclitat imagini de brand și a dus la demiteri de oameni situați în puncte cheie. Eu sper să se redreseze și sper să mai aud de el.

M-a amuzat teribil când am citit știrea cu și despre sporuruile bugetarilor. Alea în care angajații sunt supuși riscurilor. Nu sporurile în sine m-au amuzat, că unii chiar lucrează în condiții dificile, păcat că se profită de pe urma unor astfel de situații. M-a amuzat că sporul acesta era încasat în procentaj de la ăl mai mic la ăl mai mare după mărimea funcției. Ești Ghiță și ești expus riscului ai 5 lei, dar dacă ești șeful lui Ghiță și doar treci pe lâng risc ai 10 lei. Dacă ești chiar șeful șefului lui Ghiță și nici nu știi care este definiția riscului atunci ai 25 lei. Nu-i așa, ăla de la vârful piramidei este mai expus riscului decât cel de la baza piramidei care stă cu riscul în brațe. Cică se plafonează sporul ăsta, să existe același risc pentru toată lumea. Gata, riscul nu va mai fi discriminat.

Ministrul educației după fizionomie părea om serios. O fi, nu zic nu, dar în calitatea lui de ministru mă tot întreb dacă are toată faianța la locul ei. Eu tot mai aștept ministrul ăla, indiferent ce ministeriază, care vine și spune, da domnule, în guvernarea trecută asta și asta s-au făcut bine și le păstrăm. De când am eu capacitate de a vota, n-am auzit în niciun guvern că ăia de dinainte au făcut ceva bine. Exact așa cum niciodată un meșter nu va spune despre cel de dinainte că a făcut bine, tot timpul ăla a greșit și chiar grav, noroc cu el actualul care va face treaba bine, dar următorul care va veni după el îl va decapita verbal. Exact așa și cu miniștrii ăștia. Acum că toate probleme din învățământ au fost rezolvate și educația este stas, elevii au acces în laboratoare, iar la matematică nu adorm cu capul pe bancă, se vrea revenirea la trimestre în loc de semestre. Materia aia este în continuare multă degeaba, profesorii sunt în continuare mulți pe sistem vechi și ultra vechi, sistemul nu se adaptează la elevi și la unicitatea lor, ci îi transformă pe ei în niște linii ale sistemului, dar problema noastră majoră este că avem semestre.

În altă ordine de idei, să știți că am mâncat o înghețată cu caramel sărat ca să mă motivez să scriu acest text. Cum ar veni m-am recompensat în avans. Să-mi fie de bine, zic. Evident că știu că nu vă interesa, doar vă anunțam că s-a deschis sezonul de înghețată, care la noi nu s-a închis niciodată de altfel.

black and white man person cigarette
Photo by Gratisography on Pexels.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *