Primăvara se încăpățânează să vină

Ieri pe ploaia aceea care nu se mai oprea am trecut pe lângă un șir de corcoduși și caiși care erau plini de boboci și pe alocuri erau și câteva flori ivite de sub picăturile de ploaie. Era un frig de mi se înroșise nasul. Pesemene nu suficient de frig daca ploua cu picături de apă și nu de gheață, însă apa rece făcea să pară mai frig decât era.

M-am uitat la copacii ăia cu ceva uimire că la cum s-a prezentat prognoza meteo am fost convinsă că primăvara se va muta două-trei luni mai la vară. Dar nu. Primăvara vrea să vină, copacii vor să înflorească, anotimpurile încă își mai urmează cursul.

Mereu primăvara am un sentiment de revigorare, de înnoire, de proaspăt și de curat. Deși nu este. Cel puțin la noi în sector, ploia asta a făcut ca rahații ăia care tronau ghem pe trotuare, străzi, colțuri, peste tot ce să mai enumerăm, i-a întins și împrăștiat acum. Chiar și așa tot reușesc eu cumva să văd în începutul acesta de primăvară ceva frumos. Doar că anul acesta nu pandemia m-a indus în eroare, ci exact vremea aceasta tot mai greu de înțeles. Ba zile prea călduroase, ba ploaie rece, ba ninsoare la care tânjesc eu de Crăciun. Săptămâna trecută și acum două săptămâni au fost zile întregi în care am stat în tricou la soare. Era cald și bine și un soare atât de puternic că aveam impresia că plonjez direct pe nisip din ghetele grele de iarnă. Ca a doua zi să ningă de mă uitam dacă să pun sau nu niște globuri pe brazi că prea mă simțeam mai mult în iarnă. Îmi trecea repede când vedeam brândușele înflorite aplecate sub zăpada grea.

Acum îmi este clar că oricâtă zăpadă ar mai cădea din cer, primăvara vrea să vină. Vrea să ne arate o aparentă normalitate în haosul care ne înconjoară. Anotimpurile vor să ne țină ancorați în realitate, una normală, una de dinainte de pandemie, cu toate că mai aveam puțin și eram convinși că am lăsat pandemia în trecut. Însă încă este foarte prezentă și foarte activă și a reumplut spitalele.

Atât cu introspecția, astăzi ordonez gătitul în rubrici ca să nu mai pic în abisul lui eu ce mai gătesc și ca să îmi mențin optimismul de primăvară.

De pe vremea când era soare și februarie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *