De ce să sărbătorim femeia?

Ei, cu riscul de a fi acuzată de feminism sau de orice, o să las aici scrisă părerea mea personală despre de ce este în regulă să ridicăm femeia pe un piedestal. Și bărbații merită un piedestal că și ei fac foarte multe lucruri și mulți bărbați de azi sunt variante complet diferite a multor bărbați de acum o vreme. Și asta este de bine. Însă astăzi nu despre ei vorbim, doar i-am menționat puțin. Astăzi ridicăm în slăvi femeia.  Fără meschinărie și fără pudibonderie.

Cunosc femeia mamă, soție, angajată, gospodină, fără bonă, fără menajeră, fără ajutor. Femeia care se trezește devreme și se culcă târziu. Femeia care știe ce pijamale îi trebuie a doua zi copilului la grădiniță și femeia care știe unde este token-ul rătăcit al soțului. 

Cunosc femeia mamă, soție, antreprenor, gospodină, fără bonă, fără menajeră, fără bunici sau rude la îndemână. Nu zic eu aici că e bine și minunat să te sacrifici în rol de mamă, sau de soție, sau de angajat, dar așa stau lucrurile. Mulți nu ne permitem financiar să avem ajutor plătit și mai mulți nu suntem obișnuiți să avem ajutor platit. Și să nu credeți că a fi propriul tău șef este ca și cum ai sta degeaba. Nu, nu este. Este mai greu, mai provocator, însă cred că este și mai mulțumitor.

Cunosc femeia mamă, care nu mai este soție, însă care a învățat să umple golul lăsat de un tată cu alte priorități pentru sine. Cea  care aleargă între școală, serviciu, doctor, opționalele copilului, casă și reușește să existe.

Cunosc femeia cu cearcăne sub ochi de ne-somn și oboseală și cu riduri pe frunte de la griji. Care e mamă și când la serviciu sună telefonul de la grădiniță anunțând febra copilului. Care este soție și când este mamă sau angajată.

Dar ce face totuși o mamă atât de extraordinar? Mai nimic. Doar alină, alintă, pupă, iubește. Spune cuvinte multe. Alinătoare și liniștitoare. Înlătură neliniști și aduce zâmbet pe buze. Își dă timpul ei și orele de somn.

Cunosc femeia care nu are copil, dar care își dorește să simt în brațe un pui mic al ei, care se zbate zi de zi între dorință arzătoare și tratamente costisitoare doar să cunoască sentimentul matern.

Cunosc femeia care nu este mamă și care nici nu își dorește să fie și care este sătulă să fie stigmatizată de societate încercând să arate că rolul unic al femeii pe pământ nu este acela de a fi mamă doar pentru că are sâni și ciclu.

Cunosc femeia cu tâmplele grizonante care a devenit mamă când ea încă era copil și a tras de ea într-o lume limitată în gândire fiind crescută limitativ și încercând să îi ofere propriului copil o variantă mai bună asupra vieții.

Cunosc viitoarea femeie, cea care încă nu știe ce putere are în sufletul ei, dar care va afla cu siguranță într-o zi. Cea care are șanse să se dezvolte într-o lume schimbată în bine și cea care are timp să își aducă contribuția și să facă Pământul un loc mai cald pentru alte viitoare femei.

Îmi doresc pentru fiecare femeie să aibă ocazia să fie privită ca pe însăși Universul, să simtă că este pe un piedestal și să știe că este cercul care se închide în jurul alor ei. Pentru că fiecare femeie este unică. Și fiecare femeie merită să știe că este apreciată măcar o zi pe an, dacă este greu să se mențină piedestalul zi de zi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *