Numele de familie. Al meu. Despre fostul și actualul nume.

M-a apucat cumva treaba asta cu etimologia numelui de familie. Nu m-a apucat rău de tot că nu știu prea multe despre fostul meu nume. Pentru cei care mă cunosc, știu că numele meu de familie era destul de neobișnuit pentru țara noastră (și nu, nu este un nume autentic românesc, dar care sună străinez, este doar un nume urât). Totodată a fost un nume care mereu a pus profesorii în dificultate în a-l pronunța. A fost un nume care a devenit subiect de bășcălie când au devenit la modă încălțările alea denumite ciocate (și pe care eu nu le-am purtat niciodată) și a revenit în vizorul audienței de când a dispărut de negăsit Elodia.

Așadar tadaam (tobe vă rog) Cioacătă era numele meu de familie moștenit de la tata.

Nu mi s-a potrivit, nu mă regăsesc în el și da recunosc, m-am bucurat când l-am lăsat în urmă fără regrete.

Nu știu ce înseamnă acest nume, de la ce vine, nici despre istoria familiei tatălui meu nu știu prea multe. Tatăl tatălui a fost țăran, a muncit la câmp, mai înainte a muncit la colectiv și mai înainte a fost prizonier în lagăr rusesc în cel de-al doilea război mondial. Și printre toate acestea a mai muncit și la construirea statuii de la Dumbrăveni de pe drumul european E85, a colonelului rus Suvorov. Când eram mică eram ferm convinsă că bunicul muncise la statuia lui Mihai Viteazul și la drept vorbind de la distanță chiar nu poți distinge clar lucrurile. Dar, este posibil ca această falsă informație să fi plecat chiar de la bunicul. Acum zău, cine să îl condamne, fusese prizonier în lagărul Rusiei și apoi le-a mai construit și o statuie. Cred și eu că ne spunea că era de fapt Mihai Viteazul acolo. Cum de altfel cam toate poveștile lui erau distorsionate de la realitate. În afară de aceste aspecte, în rest a fost țăran care si-a muncit câmpul și via. Ca fiu de țăran, tata a fost muncitor în București până la Revoluție.

statuia generalului Suvorov

Dacă Dumitrescu (actualul meu nume de familie) este clar că vine de la Dumitru și de la fiul lui Dumitru și se regăsește în număr de 2957 de astfel de nume de familie răspândite pe întreg teritoriul României conform ottomotor.ro, iată că Cioacătă conform aceluiaș site se regăsește în număr de doar 5. Și toți în zona de est a țării, pe undeva Vrancea, Galați, posibil Brăila. Clar nu este un nume prea răspândit și nici prea popular.

Dacă ar fi să mă duc puțin către dicționar aș putea gândi că Cioacătă vine de la Cioacă = vârf de munte sau deal; o componentă a războiului de țesut, la care s-a adăugat sufixul tă. Ceea ce înseamnă fie că Cioacătă au fost oameni care s-au ocupat cu țesătura la războiul de țesut, fie oameni dinspre munte sau deal, lucru explicat și de răspândirea numelui din zona Vrancei.

Locatemyname.com în schimb vine cu câteva detalii în plus și îmi spune că pe glob sunt 36 de Cioacătă, cei mai mulți în România, unul fiind în Italia. Clar informațiile sunt actualizate rar pentru că știu eu un Cioacătă în Anglia. Însă ce mi se pare interesant este că dau detalii despre cele mai populare prenume asociat numelui de familie. Eu și frații mei nu apărem, însă prenumele tatălui meu apare. În București sunt șase Cioacătă și zău că în afară de membrii familiei mele, nu cunosc pe nimeni dintre ei. De altfel, familia mea nu a menținut relații cu ceilalți membri și nu ne știm între noi. Dacă frate-meu nu se gândește să facă vreun băiat sau o fată care să fie entuziasmată de acest nume de familie, în ceea ce ne privește, istoria Cioacătă se va opri la el.

Altfel spus, de Dumitrescu nu ducem lipsă, numai în București fiind peste 4000 de purtători al acestui nume, conform locatemyname.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *