Iar prin extraordinar nu înțeleg că mă aștept ca de anul viitor să îmi curgă la robinet lapte și să trec râuri cu miere. Extraordinar pentru mine înseamnă să văd, chiar să văd ce mă înconjoară și să trăiesc real în viața mea. Ceea ce este într-adevăr extraordinar.
Am căutat cuvântul potrivit, acel cuvânt care să definească anul acesta care mai are câteva ore până se schimbă în altul, am oscilat între mai multe cuvinte și am rămas la provocator. A fost un an provocator. Nu rău. Anii mei nu mai sunt răi, nici îngrozitori, nici oribili. Am trăit ani de zile finalurile de an cu gândul că închei cel mai greu an din viața mea și cu speranța că următorul va fi extraordinar. Și nu era. Cum să fie extraordinar ceva care începe după oribil? Nu avea cum. Când am analizat anii și ce mi-a adus fiecare în parte, când am făcut un bilanț onest am văzut că oribil nici măcar nu definește ce trăiesc eu, de atunci a început schimbarea.
Am început 2022 cu un curs care mi-a adus multă bucurie și sunt recunoscătoare pentru fiecare om pe care l-am cunoscut în anul acesta. Tot cu un curs am și încheiat anul. Unul care m-a stors de energie, dar care mi-a adus multe cunoștințe noi. Un an în care am înțeles că pot, un an în care am mai făcut un pas în afara zonei de confort, confort în care îmi place atât de mult, însă unde sunt atât de captivă. Și ce mulțumire vine din momentul în care accept provocări și nu mai analizez în detaliu orice aspect care mă asigură că eu dețin controlul. Cât de ușor merg lucrurile din momentul în care renunț la acel control. Și câtă bucurie vine la final. Pe toate le-am trăit și învățat în 2022. Provocator să fac față unor experiențe noi.
Nu a fost un an ușor, asta este cert. După o perioadă lungă de pandemie care s-a încheiat și nu prea, la început de 2022 a început în țara vecină un război care încă nu s-a încheiat. Dinamica țării s-a modificat, în jurul meu anul acesta am observat foarte mulți străini, mulți vorbitori de multe alte limbi care au venit aici în căutare de trai mai bun. Și este cumva ciudat să vezi că alte nații văd în țara ta un trai mai bun și nu doar o rampă de lansare către vest sau către orice altă țară pe care o vizează. Provocator să fie un război la graniță, să simt frica, să trăiesc cu ea, să nu o las să preia controlul vieții mele.
Anul acesta mi-a adus mai multe locuri noi pe care le-am văzut. Călătoriile rămân marea mea pasiune după citit și înainte de vizionat filme. Când voi fi mare am să fiu turistă de meserie. Provocator să fiu mereu pe drumuri și să asimilez atât de multă informație nouă.
Anul acesta am scris mai puțin. Am publicat mai puțin. Am răbufnit mai puțin. Am analizat mai mult și am ridicat mai des degetele de pe tastatură. Nu renunț la blog, nu încă, însă nu mereu am ceva productiv de transmis. Nu-i un blog nișat și este provocator să aduc informație generală și cu impact pozitiv cum mi-aș dori eu să se întâmple.
Anul 2022 mi-a adus multă claritate și în plan personal, chiar foarte personal. Unele relații s-au mai cernut, altele s-au reluat după mulți ani de pauză. Anul acesta am revăzut oameni dragi pe care nu îi mai văzusem de multă vreme și tot anul acesta am văzut mai des oameni dragi pe care îi vedeam des oricum. Provocator să fiu în proces de vindecare și de schimbare.
Pentru anul 2023 nu am așteptări. Am planuri, bineînțeles. Mi-am setat deja intențiile pentru anul ce vine. Îl primesc așa cum vine. Din așteptări vin dezamăgirile. Să nu pară că-s chiar atât de așezată, că nu-s, încă mai am de lucrat cu mine și la mine. Mai am de resetat butoane care îmi dau existența peste cap. Însă sunt convinsă că atunci când se încheie un an foarte bun, nu poate să înceapă altceva decât un an extraordinar.
Vă doresc să fiți bine, să aveți echilibru, să vă bucurați de viață și să investiți timp și energie în relații care vă fac bine.

Text scris de Iulia Dumitrescu.